duminică, 8 ianuarie 2012

BIBLIOGRAFIE


BIBLIOGRAFIE 

1.Mielu Zlate 2007 „Introducere în psihologie”, Editura Polirom, Bucuresti.
3. Valeria Negovan 2008 „Psihologia educatiei”, Editura Credis, Bucuresti
4.Valeria Negovan 2006 „Introducere in psihologia educatiei”, Editura Universitara, Bucuresti
5. Romita B. Iucu (2001), „Instruirea scolara. Perspective teoretice si aplicative”, Ed. Polirom, Iasi
6. Joita Elena, „Educatia cognitiva. Fundamente. Metodologie”, Editura Polirom, Iasi, 2002

OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU LECTIA DESPRE PSIHIC

OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU LECTIA DESPRE PSIHIC. METODE FOLOSITE

La sfarsitul lectiei de procese psihice, elevul va:
1. Defini termenul de „psihic”.
Metoda folosita : conversatia euristica (poate fi inlocuita de brainstorming)
Timp alocat : maxim 5-10 minute
Datorita generalitatii termenului conversatia euristica dirijata de profesor poate fi inlocuita in acest caz de metoda brainstorming-ului. Mai mult decat sigur, aceasta din urma metoda poate face trazitia mult mai usor catre dezbaterea/predarea subiectului legat de procesele psihice.

2. Enumera care sunt „procesele psihice implicate in dezvoltarea personalitatii”
Metoda folosita : metoda descoperirii deductive 
Timp alocat : 5-10 minute
Profesorul ofera elevului cu care este in conversatie didactica un set de indicatori care contribuie/ar putea sa contribuie la dezvoltarea personalitatii. Elevul trebuie sa descopere/identifice doar indicatorii care se identifica cu descrierea de mai sus.

3. Recunoaste care sunt „procesele cognitive, afective, volitive”
Metoda folosita : lucrul in grup 
Timp alocat : 10 (+5 min pentru verificare)
Elevii sunt impartiti in grupe de minim 4 persoane. Fiecare grup primeste o lista de exemple de procese psihice pe care trebuie sa le identifice in functie de clasificarea de mai sus. Liderul echipei prezinta si motiveaza alegerile facute.

4. Definii termenii: gandire, memorie, imaginatie, emotie, vointa
Metoda folosita : conversatia catehetică 
Timp alocat : 10-15 minute
Se poate folosi atat ca si metoda strict-evaluativa, elevii fiind rugati sa defineasca termenii dupa ce si-au insusit cunostiintele cu privire la aceste procese psihice, sau metoda poate lua locul de obtinere de feedback cu privire la intelegerea conceptelor in momentul predarii de catre profesor.

5. Enumera si descrie activitati si insusiri psihice.
Metoda folosita : lucrul in echipa/jocul de rol
Timp alocat : 25-30 minute
Se imparte clasa pe grupuri si li se cere ca timp de 10 minute sa scrie in mod detaliat (prin exemple) toate tipurile de activitati si insusiri psihice cunoscute. Apoi sunt chemati in fata clasei si prin intermediul a unui lider de grup se discuta rezultatele. Sunt asejati la catedra iar profesorul voi tine rolul de “injector de mesaje” deoarece in timp ce ei discuta la catedra rezultatele obtinute, membrii din auditoriu pot avea completari. Vor scrie completarile pe biletele pe care profesorul le va lua si le va aduce juriului de la catedra. In final profesorul se retrage din rolul de injector de mesaje si va face o sinteza pentru a putea trage concluzia celor discutate.

6. Expunerea/enumerarea/exemplificarea conditiilor care stimuleaza si faciliteaza procesele, activitatile si insusirile psihice.
Metoda folosita : Discutia Panel 
Timp alocat : 15-20 minute
Cu toate ca se poate combina aceasta metoda cu cea a jocului de rol, se doreste o scurtare a timpului de lucru. Deoarece generatia tanara este foarte apropiata de tehnologie si domeniul IT, elevii (numar de max 4-5) sunt rugati ca pentru urmatoarea lectie (cand se aplica metoda) sa realizeze o prezentare de tip power point si sa ia fiecare cuvantul in functie de arealul din perspectiva caruia sunt prezentati catalizatorii proceselor psihice.

STRATEGII DIDACTICE


STRATEGII DIDACTICE

Metode si procedee : conversatia eurisitca, problematizarea, expunerea, exemplificarea, explicatia didactica, observatia sistematica si independenta, reflectia persoanala, activitatea independenta.

Mijloace si materiale: fise de lucru individuale, materiale informative.

LECTIA 3.2 : DEFINITII ALE PROCESELOR PSIHICE. REPREZENTANTI

3.2 DEFINITII ALE PROCESELOR PSIHICE. REPREZENTANTI.

Cuvântul psihic are origine greacă și localizează sufletul uman sau mintea sa ca totalitate intelectivă si afectivă.
Psihicul defineste personalitatea ca unitate comportamentală dotată cu perceptie, intelectivitate si afectivitate.

Cunoasteti cercetatori importanti ai timpului ce au avut contributii importante in ce priveste psihicul uman?

Glanville Stanley Hall (n. 1844 - d. 1924) a fost un psiholog si pedagog american. A fost fondatorul psihologiei educaționale. A contribuit la dezvoltarea experimentelor pedagogice a chestionarului ca instrument de investigare psihologică. A difuzat o concepție biologistă despre psihicul uman. În 1883 a înființat primul laborator oficial de psihologie în S.U.A. la Universitatea „Johns Hopkins”. În 1887 a fondat primul periodic american de psihologie „American Journal of Psychology”. În 1915 a pus bazele revistei „Journal of Aplied Psychology” A fost primul presedinte al Asociației Psihologilor Americani.
Introspecționismul este o conceptie psihologică asupra obiectului cunoasterii psihologice. Această conceptie consideră că psihologul trebuie să cunoască un grup de fenomene care își au originea în ele însele fără nici o legătură cu exteriorul ansamblu de fenomene desemnate prin cuvântul psihic. Introspecționiștii consideră că psihicul este format exclusiv din fenomene subiective. Psihicul este izolat de exterior și există numai în măsura în care poate fi reflectat în conștiință. Existența psihicului se reduce la trăirea psihicului altfel noi neavând o dovadă a existenței psihicului.Psihicul în concepția introspecționistă apare ca o realitate primară, nemijlocită, un bun personal al fiecărui individ. Conținutul psihicului este curat în sensul că nu este alterat de lumea externă materială. Introspectionosmul are ca obiect central de cunoaștere mulțimea fenomenelor conștiente motiv pentru care a fost denumit psihologia constiintei.
A doua acceptie a introspectionismului este strâns relationată cu conceptia introspectionstă fiind determinată de metoda utilizată de psihologi pentru cunoașterea psihicului anume introspectia. Pentru cunoasterea psihicului afirmă introspectionisti trebuie mers pe calea introspectiei adică a urmăririi conștiente a ceea ce se întâmplă în sufeltul nostru. Regula fără de care nu se poate cunoaște psihicul este ca cercetătorul să se dividă în obiect și în subiect al cercetării. Dedublarea cercetătorului dă posibilitatea cunoașterii însă numai a propriilor funcții psihice. Pentru cunoașterea sufletului altei perosane introspecționoștii recomandă empatia, adică transpunerea în tările psihice ale persoanelor studiate.
Lev Semionovici Vîgotski  a obținut licența la Universitatea din Moscova, unde se angajează la Institutul de Psihologie, deși nu avea studii în specialitate, ci de literatură. După doar zece ani în domeniul psihopedagogiei, va muri de tuberculoză (la 38 de ani), lăsând o operă valoroasă, prin teoria zonei proximei dezvoltări. Creația sa va fi publicată în traducere românească (1972), cu titlul „Opere psihologice alese” (2 volume). Este autorul teoriei ZPP (zona proximei dezvoltări) pe care o definește astfel: „distanța dintre nivelul de dezvoltare acțională, așa cum este determinat prin rezolvarea independentă de probleme și nivelul dezvoltării potențiale așa cum este determinat prin rezolvarea de probleme sub îndrumarea adultului sau în colaborare cu colegi mai capabili”. Învățarea se realizează prin modele și în contextul social. Ea acoperă „distanța” dintre ceea ce este cineva și ceea ce va să devină sub medierea socialului. Gândirea – consecință a învățării – este legată de limbaj, căci cu sprijinul cunoștințelor, indivizii construiesc din punct de vedere social înțelegerea lor. Lev Vîgotski diferențiază nivelul dezvoltării actuale a gândirii copilului de dezvoltarea sa potențială (necesară și posibilă). Dezvoltarea actuală a gândirii copilului îi permite să rezolve în mod independent problemele. Dezvoltarea potențială a gândirii copilului îi permite să rezolve problemele date ca sarcini numai cu sprijinul altora, deci prin colaborare. Între cele două „dezvoltări” (actuală și potențială) se conturează activitățile de învățare, iar spațiul se numește zona proximei dezvoltări. Psihologului rus i se atribuie conceptul de „constructivism social”, în sensul că elevul își construiește învățarea în colaborare cu ceilalți. Înainte de a se dezvolta gândirea copilului, are loc învățarea: „învățarea rațională construită se situează în fruntea dezvoltării și o trage după sine”, altfel spus „procesele dezvoltării merg în urma proceselor învățării, care creează zona proximei dezvoltări”. După el, psihicul uman nu acționează doar ca o suită de reflexe și de conduita de adaptare (cf. I. P. Pavlov, I. Watson). Activitatea psihică presupune o interacțiune cu mediul, prin intermediul limbajului, elaborat social de înaintași, grație căruia omul se transformă. Fiecare individ (copil) își construiește în mod individual propriilor cunoștințe, „umplând” distanța dintre nivelul performanței independente și cel al performanței asistate de grup sau profesor. Grație teoriei lui Vîgotski, s-a ameliorat teoriile behavioriste (S-R), putându-se dezvolta speculațiile legate de construirea învățării și a dezvoltării personalității umane (A. Nti).

LECTIA 3.1 CUM SE CLASIFICA PROCESELE PSIHICE

3.1 CUM SE CLASIFICA PROCESELE PSIHICE

Propun lucru in echipa in care fiecare va incerca sa identifice si sa dea exemplu facand o lista de procese psihice din mediu sau observate la ceilalti.

Exista mai multe clasificari, dar aceleasi procese psihice sunt evidentiate, astfel ca vom avea in vedere schema psihologiei clasice care cuprinde:
1. Procesele psihice – grupate in 3 categorii:
– Cognitive (de cunoastere) imparite in:
• procese senzoriale (senzatia, perceptia reprezentarea)
• logice – superioare (gandirea, memoria, imaginatia)
– Afective (emotii, sentimente, pasiuni)
– Volitive (vointa).
2. Activitatile psihice – modalitatile prin care omul se adapteaza la mediu – incud forme variate de actiuni, miscari, operatii in vederea realizarii unui scop, sustinut de o puternica motivatie: jocul, invatarea, munca, creatia
3. Insusirile psihice – particularitatile de personalitate care redau structuri globale, stabile:
temperamentul, aptitudinile, caracterul, inteligenta, creativitatea
4. Conditii care stimuleaza si faciliteaza procesele, activitatile si insusirile psihice – acele fenomene psihice care nu pot fi cuprinse in nici una din categoriile de mai sus: motivatia, deprinderile, atentia

Propun lucru in echipa in care fiecare va incerca sa identifice si sa dea exemplu facand o lista de procese psihice din mediu sau observate la ceilalti.

LECTIA 2 : PROCESE COGNITIVE SENZORIALE SI COGNITIVE SUPERIOARE

2. PROCESE COGNITIVE SENZORIALE  SI COGNITIVE SUPERIOARE

Ce caracteristici are psihicul?

• “psihicul este o forma specifica de reactie a organismului la solicitarile mediului,cu scopul adaptarii la acesta”
Pentru a supravietui, toate organismele trebuie sa intre in contact cu mediul si sa se adapteze la el, sa dezvolte reactii si sa intreprinda actiuni. Organismele vegetale reactioneaza sub forma de fotosinteza, cele animale sub forma de iritabilitate, reflexe, instincte. La oameni se remarca aparitia unei forme superioare, complexa de reactie la mediu – definita de sistemul psihic uman. Toate organismele care au sistem nervos poseda psihic, dar in cazul omului acesta se deosebeste radical, pentru ca este de natura informationala, recepteaza, prelucreaza si produce
informatie.
• “psihicul este expresia vietii de relatie”
Omul exista ca om doar in actiune, in raport cu mediul ambiant pe care il asimileaza, sedimenteaza si cristalizeaza in sine. Omul simte, vede, aude, doreste, aspira, se emotioneaza, vrea… Daca reducem la 0 toti stimulii, apar perturbari ale activitatii psihice – dovada ca psihicul isi gaseste sursa sa vitala in realitate, in relatia individului cu mediul, cu ceilalti, cu restul lumii. Un om care nu desfasoara nici o activitate, ca in coma, este o “leguma”, nu mai e om.
• “psihicul este un rezultat, un produs al creierului”
Cercetarile experimentale si observatiile clinice demonstreaza ca orice tulburare a functionarii mecanismelor neurocerebrale produc tulburari ale psihicului. Psihicul nu provine din creier, ci este functia de relatie a creierului cu realitatea, creierul este organul prin intermediul caruia ia nastere viata psihica prin interactiune cu mediul natural si social.
Cum este psihicul uman?
• “psihicul este o constructie subiectiva (interna) mintala care se exteriorizeaza in comportament”
Psihicul nu este o copie, o fotografie a realitatii reprodusa de creier, ci o filtrare a realitatii prin intreg ansamblul de trebuinte, necesitati, idealuri, aspiratii a fiecarei persoane. Este subiectiv deoarece apartine fiecarei persoane, care functie de personalitatea ei interpreteaza, transpune si traduce sub forma de imagini si/sau idei realitatea inconjuratoare, uneori transformand-o, construind-o (reconstruind-o) prin interventia operatiilor care fac posibila combinarea si recombinarea mintala. Uneori constructia (interpretarea) poate fi eronata, dar prin actiune si activitate, prin punerea in relatie ea este corectata.
Actiunea cu obiectele si actiunea mintala sunt cele 2 coordonate principale in care se misca psihicul.
• “psihicul este conditionat si determinat social-istoric”
omul nu se raporteaza doar la mediul natural, realitatea fizica, ci si la lumea oamenilor, la conditiile vietii sociale, particularitatile economice, culturale, spirituale ale societatii in care traieste.

LECTIA 1 :PSIHICUL SI CARACTERISTICILE ACESTUIA

  1. PSIHICUL SI CARACTERISTICILE ACESTUIA

Cum definiti psihologia? De unde credeti ca provine numele acesteia?

Psihologia este  stiinta sufletului, a psihicului, care studiaza fenomenele psihice.
Psyche era o tânără vestită pentru frumusetea ei care, datorită acestui fapt, și-a atras asupră-și gelozia Aphroditei. Pentru a împlini porunca unui oracol, părinții lui Psyche au părăsit-o pe un munte înalt, de unde - spunea oracolul - avea să vină s-o ia de nevastă un monstru înspăimântător. Într-adevăr, Psyche a fost luată de vânt și dusă într-un palat îndepărtat. Acolo, un necunoscut care n-o întâlnea decât noaptea și al cărui chip în felul acesta Psyche nu putea să-l vadă, a făcut-o soția sa și stăpâna unor bogății nemăsurate. Psyche a trăit astfel o vreme, fericită. Condiția acestei fericiri era însă ca ea să nu caute să vadă, niciodată, chipul soțului iubit. Împinsă de curiozitate, Psyche a încălcat însă legământul. Odată, noaptea, ea a aprins în taină un opaiț și la lumina lui a văzut, în locul unui monstru îngrozitor, cum bănuia, un tânăr nespus de frumos care dormea alături de ea. Zeul Eros - căci acesta are frumosul tânăr - mânios pe faptul că Psyche i-a încălcat porunca, a părăsit-o în acel moment, dispărând în văzduh. Cuprinsă de disperare, Psyche a pornit atunci să cutreiere lumea pe urmele lui. După multe căutări zadarnice, ea a poposit în palatul Aphroditei. Acolo, zeița cea geloasă a pus-o la multe încercări și trude până în ziua când, făcându-i-se milă de nenorocirea ei, zeul Eros, care o iubea totuși, a luat-o cu sine pe Psyche în ceruri unde, cu voia lui Zeus, a făcut-o nemuritoare, trăind veșnic alături de ea.
• Cunoasteti expresia “trup si suflet”?
Ea reflecta exact dublul aspect al fiintei umane: latura biologica, organica si cea psihica, sufleteasca. Fiecare dintre ele reprezinta un sistem complex:
– Organismul – format din organe, aparate, sisteme ce functioneaza dependent unele de altele;
– Psihicul – format din procese, functii, stari de natura informationala care coexista in interdependenta: nu putem gandi daca nu dispunem de memorie, limbaj, atentie; nu putem comunica fara gandire, motivatie, vointa, perceptie, etc.
– Iar cele doua laturi interactioneaza si se influenteaza reciproc, durerea fizica determina o stare proasta, iar o tristete mare iti poate produce dureri fizice, spre ex.
• Psihicul uman este complet diferit de al oricaror alte vietuitoare, la nastere nu exista decat intr-o forma elementara (senzatii si trairi afective primare) urmand ca pe parcursul primilor ani de viata sa se dezvolte functii psihice superioare, precum gandirea, vointa, limbajul, memoria, imaginatia, etc.

Ce factori determina dezvoltarea psihicului uman? Dati exemple!

Factorii care determina dezvoltarea psihicului uman sunt:
1. Zestrea ereditara specific umana
2. Traiul in societate, care il obliga sa se comporte asemenea celorlalti.
3. Educatia, ca si sistem de influente dirijate spre dezvoltarea anumitor trasaturi cerute de societate.